Autoritatile finlandeze temporizeaza deschiderea dosarelor care ar putea dezvalui in ce masura responsabilii politici de la Helsinki au fost compromisi de legaturile lor cu serviciile de spionaj sovietice Arhivele STASI – temutul serviciu secret est-german – pastreaza numeroase documente privind activitatea unor personalitati politice din tarile scandinave si legaturile lor cu Moscova rosie.
Se stie ca in aceste tari exista o anume politica concilianta fata de Uniunea Sovietica, influentata de granitele comune si de forta uriasa a diviziilor sovietice aflate in proximitate. „Le Figaro” subliniaza faptul ca nepublicarea pana acum a documentelor faimoasei politii secrete comuniste germane referitoare la Finlanda, alimenteaza tot soiul de speculatii. Istoricul finlandez Jukka Seppinen declara: „Finlanda este ultimul stat din Uniunea Europeana care n-a permis cercetatorilor sa consulte dosarele .
Sub aceasta denumire se ascund codurile inventate de STASI pentru a nota intr-un cifru secret sutele de mii de informatii privitoare la agentii finlandezi ai KGB si la personajele cooperante. Un cadou nedorit din partea CIA Dupa caderea Zidului Berlinului, serviciile secrete americane au pus mana pe toate aceste microfilme si, in 2003, inainte de a le remite Germaniei reunificate, a trimis unor tari interesate anumite cantitati de informatii. Asa a ajuns fisierul privind activitatea KGB in Finlanda la „Suojelupoliisi” (Supo), politia secreta finlandeza.
Un material incendiar care, se pare, afecteaza imaginea a numerosi oameni politici finlandezi. Responsabilii „Supo” nu s-au grabit sa dea publicitatii documentele si nici nu au permis accesul istoricilor la acest fisier-dinamita. Dupa ce in Danemarca au fost date publicitatii documentele „Rosenholz”, mass-media finlandeza a inceput sa puna intrebari incomode. „Supo” a dat din colt in colt, pretinzand ca nu a primit asemenea documente secrete.
Ceea ce s-a dovedit a fi fals. Istoricul finlandez Seppo Hentila, autorul unor carti despre STASI, KGB si serviciile secrete finlandeze, apreciaza ca „adevaratul punct nevralgic al istoriei contemporane finlandeze sunt aceste contacte cu KGB”. Mai mult, Seppo Hentila sustine ca, in trecut, „pentru a face cariera in ministere, partide politice, mass-media sau sindicate, era bine sa ai contacte cu spionajul sovietic”. „O aprobare formala a KGB-ului data agentilor sai din Helsinki a favorizat cariera multor finlandezi”, spune istoricul Hentila.
Finlanda, politica la doua capete
Ziarul francez aminteste ca Finlanda a luptat, la un moment dat, alaturi de armatele germane impotriva armatelor sovietice si in 1948 a fost nevoita sa semneze un „Tratat de prietenie, cooperatie si asistenta mutuala” cu URSS-ul. Finlandezii se temeau ca soarta lor va fi asemanatoare cu cea a Letoniei, Lituaniei si Estoniei, tarile baltice „inghitite” de Uniunea Sovietica. „Tratatul” a contribuit la pastrarea „status-quo”-ului si a inlaturat primejdia cotropirii teritoriului finlandez de catre rusi. Autoritatile de la Helsinki nu au reactionat fata de activitatile, multe ilegale, ale Partidului Comunist din Finlanda si au cultivat un soi de „neutralitate” amicala fata de Moscova. Aceasta politica, subliniaza „Le Figaro”, a dat nastere notiunii de „finlandizare”. Ceea ce nu i-a impiedicat in secret pe finlandezi sa fie in stranse legaturi cu CIA si alte organisme americane.
Dezbateri politice la Helsinki E o perioda destul de obscura, foarte particulara Finlandei, dar de un interes major pentru cunoasterea „Razboiului Rece” si a epocii care a continuat pana la prabusirea sistemului comunist european. Sunt interesante de observat ciudatele miscari subterane din politica finlandeza, care au facut ca presedintele Parlamentului de la Helsinki, conservatorul Sauli Niinisto, sa ceara oficial publicarea dosarelor „Rosenholz”, in vreme ce prim-ministrul Matti Vanhanen, politician de centru, pare sa se opuna acestei initiative. Cercurile politice finlandeze, si nu numai ele, au fost surprinse de declaratia lui Vanhanen dupa care „Suppo are dreptul sa pastreze in secret informatiile confidentiale”. Lumea politica finlandeza este impartita, si mass-media e plina de declaratii pro si contra.
„Le Figaro” publica si declaratia lui Tarja Halonen, presedinta Partidului Social-Democrat, care rezuma astfel dilema: „Deschiderea acestor fisiere ne va provoca multe dureri de cap. Totusi, intr-o tara care respecta legea, asemenea probleme trebuie rezolvate. Va trebui sa gasim o solutie”. „Dura lex-sed lex”, spune dictonul latin, legea-i aspra – dar e lege. Finlandezii invata acum sa-l aplice.
sursa : Ziua.ro
