Finlanda vrea garanţii colaterale in schimbul contribuţiei sale la imprumutul UE către guvernul de la Madrid, destinat recapitalizării băncilor din Spania, Helsinki vizand condiţii similare celor ataşate celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, transmite Bloomberg.
„Avem solicitările pentru colateral pe imprumuturile care vin de la vehiculul temporar. Detaliile sunt incă in discuţie, dar principiul de bază este acelaşi ca in cazul Greciei”, a declarat marţi Jukka Pekkarinen, director general la ministerul finlandez al Finanţelor, intr-un interviu acordat Bloomberg.
Liderii UE au convenit săptămana trecută, la summit-ul de la Bruxelles, să relaxeze condiţiile ataşate imprumutului pentru recapitalizarea băncilor spaiole şi să inceapă procesul de infiinţare a unei instituţii europene de supraveghere bancară care să deschidă calea către recapitalizarea instituţiilor de credit aflate in dificultate direct de la fondurile de urgenţă ale UE.
Guvernul finlandez incearcă să convingă populaţia că nu riscă să piardă banii imprumutaţi Spaniei impreună cu celelalte guverne din eurozonă.
Politicienii europeni au convenit ca linia de finanţare către Spania să nu aibă senioritate, adică prioritate la plată faţă de alte datorii. Astfel, banii vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), instituţie cu caracter temporar pană la intrarea in funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate (MES). Statutul MES presupune ca imprumuturile acordate prin această instituţie să aibă senioritate, in timp ce finanţările FESF nu au acest statut.
„in negocieri se poate intampla orice. Este un fel de inlocuitor pentru senioritate”, a afirmat Pekkarinen referitor la garanţiile colaterale cerute de guvernul finlandez.
Finlanda a ameninţat anul trecut să impiedice adoptarea celui de-al doilea acord cu Grecia, de 130 miliarde euro, dacă statul elen nu oferă colateral pentru contribuţia guvernului de la Helsinki. Statul nordic a fost singura ţară care a negociat garanţii in schimbul ajutorului.
Finlanda este, alături de Germania, Olanda şi Luxemburg, in clubul restrans al statelor europene care işi păstrează incă ratingul de credit AAA din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară. Guvernul finlandez a reuşit să menţină deficitul bugetar al ţării sub pragul de 3% din PIB reglementat in UE chiar şi in 2009, cand economia s-a contractat cu 8,4%.
Electoratul finlandez s-a apropiat la alegerile din aprilie 2011 de partidele antieuro, unul dintre acestea reuşind să urce pe locul trei in ierarhia politică.
Premierul finlandez Jyrki Katainen a prezentat luni un raport care susţine că nu există un acord unanim in zona euro privind achiziţiile directe de obligaţiuni de pe piaţa secundară de către FESF sau MES, deoarece Olanda şi Finlanda resping măsura, convenită de principiu la summit-ul UE.
Pe de altă parte, statutul MES include o procedură de vot de urgenţă care presupune constituirea unei majorităţi calificate de 85% dintre voturi dacă Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană consideră că stabilitatea economică şi financiară a zonei euro este in pericol.
