Cerşetorii rromi dau bătăi de cap autorităţilor finlandeze

2
1951

Pe timp de iarnă, in marile oraşe situaţia persoanelor fără adăpost devine critică, iar cerşitul este un fenomen care ia uneori amploare şi devine mai agresiv. Dacă autorităţile iau in general măsuri pentru oferirea unor adăposturi, cerşitul rămane un fenomen vizibil şi destul de tragic… Mai ales cand populaţia, văzand că se inmulţesc cerşetorii, are tendinţa de a nu mai fi generoasă, pentru a nu crea precedente nefaste…

Corespondentul RFI la Helsinki, Denisa Udroiu, ne relatează despre acest fenomen in capitala Finlandei:

Cerşetorii sunt acum cea mai mare problemă in Helsinki, declară şeful poliţiei, care a precizat că in capitala finlandeză toţi cei 25-30 cerşetori sunt rromi din Romania, deşi in timpul verii vin şi din alte ţări. in ciuda zăpezii şi a frigului, in toată ţara, numărul lor este de cira 100

Cerşitul este legal, deci poliţia ii lasă in pace. Cerşetorii stau pe o haină impăturită, că să se aşeze direct pe zăpadă. Nu cer bani, pentru că legea interzice deranjarea cetăţenilor şi ar fi izgoniţi. Aşteaptă să fie văzuţi şi să li se dea. Unii cantă la acordeon. Toate astea pe viscol, ninsoare şi pe un frig care a ajuns la -20 de grade Celsius.

Finlandezii s-au obişnuit să ii vadă pe străzi şi nu mai sunt generoşi ca acum şapte ani, cand cerşetorii abia apăruseră. in plus, mulţi finlandezi se indoiesc acum că oamenii cerşesc din nevoie, ei cred că cei care cerşesc o fac pentru şefii din umbră, aşa că refuză să mai dea.

Situaţia cerşetorilor este neclară şi pentru oficialităţi: poliţia nu ştie unde locuiesc rromii, iar tabăra in care s-au adăpostit peste vară a fost evacuată de poliţie. Oraşul nu ii mai ajută in nici un fel, pentru că sunt cetăţeni europeni care au voie să călătorească, dar trebuie să se intreţină singuri, a declarat pentru RFI Jarmo Räihä, responsabilul primăriei care a lucrat la clarificarea situaţiei cerşetorilor.

Există un centru de zi unde rromii pot merge să se incalzească, dar nu pot locui acolo. Nici acolo nu se ştie bine care e situaţia lor. Marjatta Vesälainen, care lucrează la centru de caţiva ani cu rromii şi care vorbeşte romaneşte, imi spune că rromii prezenţi acum in Helsinki sunt oameni săraci, din sate din Vrancea sau Gorj, sau de pe langă Bacău- Rugineşti, Valea Seacă, Oneşti.

A sunat la unele primării din ţară şi informaţiile corespund cu cele relatate de rromi. Unii au imprumutat bani de la cămătari pentru a veni la Helsinki, unde cred că pot caştiga suficient pentru a-şi acoperi datoriile şi pentru a duce o viaţă mai bună, spune Marjatta. Ei sunt speriaţi, pentru că imprumuturile sunt cu dobanzi de 15% şi au fost ameninţaţi de cămătari, scrie şi cotidianul naţional Helsingin Sanomat, care publică un articol despre situaţia rromilor.

….

Cerşetorii rromi dau bătăi de cap autorităţilor finlandeze

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.