in ultimii doi ani, pe fondul problemelor din zona euro, investitorii internaţionali au fost paralizaţi de o ţară mică, de la marginea regiunii – Grecia. Dar nu ar fi rau sa-si abata privirile si asupra Finlandei. Desi se numara printre cei mia puternici membri ai zonei euro, in interiorul tarii au loc discutii ”fascinante”. Oameni de afaceri şi oficiali guvernamentali finlandezi proceseaza tacut logistica părăsirii uniunii monetare, scrie, intr-un comentariu pe aceasta tema, cotidianul britanic Financial Times /FT/.
Nici un finlandez nu crede ca asa ceva s-ar putea produce prea curand. Poate nu se va intampla niciodata. Oricum, majoritatea factorilor de decizie politică resping categoric ideea. Dar Heikki Neimelaeinen, directorul executiv al Consiliului Municipal de Garantare recunoaste: ‘Am inceput să discutăm deschis despre un mecanism de ieşire din euro, dar fara a preciza daca vom iniţia un astfel de proces’.
Subiectul, noteaza FT, a suscitat unele dezbateri economice curioase. Spre exemplu, un raport recent al băncii nordice Nordea se intreaba ce s-ar intampla dacă Finlanda ar decide vreodată să opereze aşa-numitul sistem al unei ‘monede paralele’. Ideea este că in perioade de stres, prezenta a mai mult de o unitate monetara s-ar putea dovedi benefica pentru tari. Dacă un stat incearcă să abandoneze una dintre ele, patrand-o temporar ca mijloc legal de plată alături a doua monedă, este o garantie ca respectiva tara işi va onora contractele vechi – şi evita astfel un default tehnic.
in cazul Greciei, de exemplu, ideea de a menţine euro ca mijloc legal de plată, alături de drahmă, a fost vehiculată de unii economişti drept o tehnică pentru părăsirea euro, fără default implicit. Acest concept a mai fost folosit in trecut, in Republica de la Weimar (1923), Uniunea Sovietică (atunci cand s-a dezmembrat la inceputul anilor 1990), şi mai recent, in unele regiuni ale pieţelor emergente. Pentru Finlanda insă, conceptul este diferit. Dacă o ţară ca Grecia ar urma să adopte propria monedă alături de euro, aceasta ar acţiona de pe o poziţie de slăbiciune şi probabil că va trebui să-i forţeze pe cetăţenii săi să deţină drahme.
‘Ieşirea Finlandei din proprie iniţiativă s-ar deosebi de o ieşire a Greciei, deoarece o economie naţională echilibrată poate, teoretic vorbind, avea două monede chiar pentru o lungă perioadă de tranziţie, şi raporta noua markka la euro la o rată de 1:1 in cursul perioadei de tranziţie”, se arată in raportul Nordea. Pe baza acestui scenariu – de putere – Banca centrală finlandeză ar putea să-i lase efectiv pe consumatori şi clienţi să aleagă moneda pe care preferă să o folosească. ‘Euro nu vor fi convertiţi automat in markka; toate depozitele, creanţele şi acordurile vor rămane in euro pană cand deponenţii işi transferă depozitele in conturi denominate in markka iar părţile la acorduri işi modifică contractele’, scrie Nordea.
Raportul adaugă că ‘in timpul perioadei de tranziţie, Banca Finlandei va oferi să schimbe euro şi markka la o rată de 1:1 in ambele sensuri’. Doar mai tarziu, va fluctua markka in raport cu euro, iar euro va putea rămane teoretic mijloc legal de plată. Dacă finlandezii ”vor opta’ pentru a-şi converti euro, in cadrul acestui scenariu teoretic, va depinde de parerea lor despre markka. in prezent, majoritatea investitorilor s-ar aştepta să crească. in definitiv, in cursul anului trecut Finlanda a fost privită ca un refugiu. Dacă lucrurile vor avea aceeasi evolutie, s-ar putea ‘ajunge la o mişcare de masă a investitorilor, care va intări moneda mai mult decat este garantat de situaţia economiei reale’.
Dar este posibil să se imagineze şi un scenariu alternativ. inainte de ultimul deceniu, Finlanda a cunoscut perioade de instabilitate financiară, iar dimensiunea mică a oricărei noi pieţe denominate in markka ar putea determina şi o fugă de capital. ‘O proporţie semnificativă de bani investiţi in Finlanda in era euro provine de la investitorii care au căutat un refugiu sigur pentru investiţiile denominate in euro şi nu sunt dispuşi să-şi asume riscul cursului de schimb asociat cu o monedă periferică mică’, notează Nordea. ‘Dacă investitorii străini pleacă, lichiditatea de pe pieţele de capital şi obligaţiuni denominate in markka finlandeză va scădea, primele de risc vor creşte iar fluctuaţiile mari ale preţurilor vor deveni mai frecvente’, relevă Nordea.
mai mult la :
Ce s-ar intampla daca Finlanda ar iesi din zona euro?
