Tarile nordice au castigat lozul cel mare al globalizarii

2
1949

Poate cea mai izbitoare asemanare intre tarile nordice, dupa bunastarea omniprezenta, este ponderea mare a statului in economie. Institutiile guvernamentale din Norvegia, Suedia si Danemarca sunt „responsabile” pentru mai bine de o treime din totalul angajarilor, in timp ce guvernul finlandez angajeaza mai bine de un sfert din toti lucratorii. Aceasta particularitate a nordicilor este surprinzatoare, daca ne gandim ca, de mai bine de un sfert de secol, statele occidentale sunt implicate intr-un proces masiv de privatizare a industriilor cheie, fapt ce a diminuat numarul salariatilor de stat. De altfel, in Uniunea Europeana, statul angajeaza in medie circa 17% din totalul lucratorilor, cu aproximativ 10 procente mai putin decat in tarile nordice.

Totusi, prezenta masiva a statului nu a impiedicat economiile nordice sa fie foarte competitve pe plan international. Producatorii din aceste state s-au axat de mult timp pe produsele cu valoare adaugata mare si au cautat avantaje competitve in restul lumii.

Migrarea fabricilor catre alte destinatii nu a determinat insa cresterea exploziva a somajului. Constransi de propriile piete nationale, modeste din puncte de vedere al marimii, sa se dezvolte pe seama exporturilor, producatorii nordici au fost printre primii care au profitat de globalizarea schimburilor comerciale. Un studiu realizat de confederatiile industriale din cele cinci tari arata ca firmele care si-au relocat activitati in zone cu salarii reduse au continuat sa angajeze personal din tara mama ca efect direct al dezvoltarii. Mai mult, firmele care au delocalizat activitati in alte regiuni au angajat in propria tara mai multi lucratori decat companiile care s-au multumit sa isi desfasoare activitatea doar pe piata interna.

Pentru a ramane competitivi, nordicii au investit enorm in cercetare si dezvoltare. Ca procentaj al cheltuielilor pentru acest sector din totalul PIB-ului, Suedia si Finlanda se situeaza cu mult inaintea Japoniei sau a SUA. Pentru a sustine acest efort, sistemul de invatamant nordic a primit bani cu generozitate de la stat. Acest sector devine cheia succesului viitor al tarilor nordice, din moment ce economia acestora elimina slujbele bazate pe cunostinte de nivel mediu si creaza posturi de inalta calificare.
articol complet la Capital.ro

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.