O vorbă veche spune că prostia e şchioapă fără sufletul său pereche. Fudulia, adică. În speţa conversaţiei despre nevoia acută a schimbării paradigmei Educaţiei în România, fudulie înseamnă şi refuzul obstinat de a ignora resurse de top, chiar când ele se oferă, generos, public. Ca, de pildă, comoara aflată la un click distanţă, despre cum e gândită, proiectată şi funcţionează şcoala finlandeză, etalon al educaţiei în lumea întreag
Să ne înţelegem, mai întâi. Acum, când scriu, nu doresc să compar modelul educaţional finlandez cu altele din lume. Subliniez, doar, faptul că Finlanda – ţară cu scaun la cap – îşi gândeşte, proiectează şi pune în fapt şcoala de care are ea nevoie, nu şcoala care să fie premianta clasei globale. Finlanda a construit un proces strategic, structurat organic prin care a pus şcoala înaintea societăţii şi a consacrat-o drept resursă de grad zero pentru propăşirea ţării. Pe cale de consecinţă, arhitectura de ansamblu a sistemului public al educaţiei are noimă, e armonioasă şi, mai ales, este formă cu fond. Începută serios şi vizionar în anii ‘70, schimbarea paradigmei Educaţiei continuă acum firesc, focalizată deja pe orizontul 2020 şi mai departe. Finnish National Board of Education (FNBE) este agenţia naţională de dezvoltare responsabilă pentru învăţământul primar, secundar, educaţia adulţilor şi formare profesională. Ministerul Educaţiei şi Culturii are jurisdicţia asupra învăţămîntului superior. În 2011, FNBE şi-a publicat strategia ca organizaţie. Iată documentul: „Learning and Competence 2020”. Iată modelul educaţional finlandez, ca să ştim despre ce vorbim:
Citeste mai mult: adev.ro/n5ejum
