Preşedinţia finlandeză a UE „aşteaptă cu optimism“ rezultate bune din partea României

Ambasadorul Finlandei la Bucureşti ” gata să se imbrace in uniforma „monştrilor-rock” de la Lordi, dacă aşa autorităţile romane s-ar simţi mai aplecate către reformă.

Ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Tapio Saarela, a cărui ţară a preluat de la 1 iulie preşedinţia Uniunii Europene, „aşteaptă cu optimism” ca Romania să-şi accelereze reformele necesare aderării la 1 ianuarie 2007 şi „este increzător că, in timpul preşedinţiei finlandeze, rezultatele vor fi bune pentru toţi”. Deşi lasă in seama Comisiei Europene recomandarea decisivă in privinţa datei de aderare a Romaniei şi Bulgariei, oficialii finlandezi par pregătiţi să intampine cele două ţări in Uniune şi să continue negocierile cu celelalte candidate rămase in cursă. Saarela ar fi gata să se imbrace şi in uniforma „monştrilor” de la Lordi care au caştigat Eurovisionul de anul acesta, dacă aşa autorităţile romane s-ar simţi mai aplecate către reformă… Preşedinţia finlandeză va incerca să obţină progrese şi in negocierile de aderare cu Turcia, ameninţate de refuzul Ankarei de a deschide porturile turceşti pentru navele cipriote (impas extrem de greu de depăşit, care va duce, probabil, la o blocare a negocierilor). Cat despre continuarea extinderii, autorităţile de la Helsinki par hotărate să obţină din partea celorlalte membre UE, o definiţie clară a „capacităţii de absorbţie” a Uniunii, pentru a putea contura, pană la Consiliul European din decembrie, o strategie clară in acest sens. Dar extinderea ” deşi tratată cu mare seriozitate ” nu reprezintă principala prioritate a preşedinţiei finlandeze, ci gestionarea crizei in care respingerea Constituţiei Europene in Franţa şi Olanda a aruncat Uniunea. Conştientă că rolul său in complicata ecuaţie europeană este doar de a asigura tranziţia către adoptarea unei decizii, anul viitor, privind regandirea tratatului constituţional, Finlanda (care va ratifica, in octombrie, Constituţia considerată de alţi europeni ca fiind deja ingropată) intenţionează să continue consultările pe această temă incepute in timpul preşedinţiei austriece. Aşa cum anunţa, miercuri, ministrul finlandez de externe Erkki Tuomioja in faţa Parlamentului European, ţara sa are de gand să „menţină in viaţă procesul”, fără să-şi facă iluzii că ar putea influenţa decisiv rezultatul final. in privinţa celorlalte puncte de pe ordinea de zi a preşedinţiei finlandeze a Uniuniii, anunţate de Erkki Tuomioja la Strasbourg ” creşterea competitivităţii Uniuniii, consolidarea sistemului judiciar european şi promovarea accesului cetăţenilor la justiţiei, sporirea transparenţei şi eficienţei procedurilor comunitare ” comentatorii europeni par de acord că sunt obiective mult prea ambiţioase pentru a putea fi duse la bun sfarşit in următoarele şase luni. Ceea ce Finlanda ar putea, totuşi, obţine, in timpul preşedinţiei sale ar fi impulsionarea aşa-numitei Dimensiuni nordice ” o cooperare regională intre Rusia şi Europa de Nord, lansată de Finlanda cu ocazia primei sale preşedinţii europene (in a doua jumătate a lui 1999).