Citată frecvent drept exemplu pentru performanţele sale economice şi reuşitele in materie de competitivitate şi inovaţie, Finlanda figurează printre statele zonei euro puternic afectate de criza financiară mondială, care i-a dat peste cap exporturile. După o contracţie de 8% in 2009 , economia ţării s-a redresat in 2010 , pentru ca acum să revină in pragul recesiunii. Finlanda incă mai posedă calificativul maxim , triplu A, acordat de agenţiile de rating, ceea ce-I păstrează atractivitatea pentru investiţii.
Dacă este să dăm crezare cancelarului german, Angela Merkel, criza datoriilor, nenorocirea care se incăpăţanează să nu părăsească Europa , deşi eforturi şi sacrificii s-au făcut şi se vor mai face, probabil, va mai dura cinci ani. Enorm de mult, dar, mai ales, enorm de dureros şi de riscant pentru ţările care se apropie de limita suportabilităţii regimului de austeritate la care au fost supuse.
Finlanda nu se numără, este adevărat, printre acestea, dar perpetuarea degringoladei i-ar putea afecta ratingul de ţară, ingreunand procesul de revenire la normal.
Oricum, criza şi măsurile de redresare au avut un impact profund asupra finanţelor publice şi a gradului de indatorare. Or, in aceste condiţii, sarcina primordială a guvernului este de a găsi acele soluţii capabile să stimuleze creşterea şi să permită reechilibrarea balanţei de plăţi. Altfel spus, se impun reforme structurale menite să sporească productivitatea şi oferta de muncă.
….