Un preot finlandez a invatat sa citeasca slujbele in limba emigrantilor din Helsinki.
La cativa kilometri de Helsinki, cum treci de supermarketurile si centrele comerciale de la periferie, observi pe marginea drumului o cladire care aduce aminte instantaneu de Romania: o bisericuta alba, ortodoxa – o raritate intr-o tara in care proportia acestei confesiuni este de doar 1,2%. Daca ai curiozitatea sa vii aici cateva duminici la rand, de fiecare data vei vedea acelasi preot, dar vei auzi jumatate din slujba in finlandeza, iar pe cealalta intr-o alta limba: engleza, rusa, suedeza sau romana.
Preotul se numeste Heikki Huttunen si este finlandez, dar a ales sa-si arate respectul fata de enoriasii sai vorbindu-le pe limba lor. Chiar daca nu intelege toate cuvintele, a invatat sa citeasca, inclusiv in romana. „De fiecare data tin cele mai importante parti ale slujbei in limba credinciosilor”, explica parintele Heikki. Cele cinci-sase familii de romani din parohie i-au devenit apropiate, iar unii dintre enoriasi chiar il tutuiesc.
„Nu voiau preot roman de frica sa nu fie agent al Securitatii”
Dupa ce a devenit preot, s-a „ciocnit” iarasi de comunitatea romana, dar de data aceasta la Geneva: „Cand eram un preot tanar in Elvetia, am lucrat cu Consiliul Mondial al Bisericilor, incepand din 1985 pana in 1989 si astfel in Biserica Ortodoxa eram multi parohi romani, care venisera in Elvetia ca refugiati. In acel oras erau trei parohii romane, dar din cauza partidului si a Securitatii, romanilor nu le era usor sa se apropie unii de altii. Cea mai mare parohie romana nu avea preot si era greu de gasit unul, pentru ca refugiatii romani nu doreau pe cineva de la Bucuresti. Le era teama ca ar putea sa fie agent al Securitatii”, povesteste parintele Heikki. Precizeaza insa ca nu le-a devenit „preot stabil” romanilor din Geneva.
„Le-am tinut slujbele de Paste de doua ori. Tineam slujba in franceza, pentru ca nu stiam romaneste atunci. Un preot roman m-a invatat sa citesc romaneste”. Desi se descurca sa poarte o conversatie in romaneste, spune hotarat ca nu stapaneste limba: „E usor de citit, pentru ca seamana cu limba franceza”.
Pretul lumanarilor – cat te lasa inima
Heikki Huttunen a fost o singura data in Romania, anul trecut, dar spune ca a plecat incantat de tara noastra. Recunoaste insa ca are tendinta sa vada mai mereu partea buna a lucrurilor: „Am fost la o intalnire la Manastirea Brancoveanu, din Transilvania. Mi-a placut foarte mult. Am stat 24 de ore in Bucuresti si am mers cu masina pana la Brancoveanu, care este langa Sibiu.
articol complet la : Cotidianul.ro