Helsinki – nopti la lumina zilei

0
110


Daca, pentru vacanta, va atrage marea, dar nu si soarele extrem de torid care vine, de obicei, la pachet, alegeti Helsinki. Port la Marea Baltica, cu deschidere la Golful Finic, Helsinki se intinde pe 300 de insule si insulite si beneficiaza de o clima mai blanda decat ar fi de asteptat intr-un punct atat de nordic al continentului. Temperatura medie se situeaza in lunile de vara undeva intre 23 si 25 grade Celsius datorita proximitatii marii. Si iarna e mai iertatoare cu finlandezii, minimele necoborand sub -20 de grade, si asta cel mult o saptamana-doua, pe an. Daca aceasta informatie nu va „incalzeste” prea mult, nu mai stati pe ganduri, vizitati orasul vara, suntem inca in plin sezon turistic.

Helsinki, fondat de suedezi in 1550 pentru a rivaliza cu portul comercial Tallinn, corespondentul sau de pe celalalt tarm al Marii Baltice, a cunoscut adevarata inflorire abia dupa 1809, cand, intrat sub influenta ruseasca, a devenit in scurt timp capitala Finlandei, motivul ascuns fiind ca vechea capitala, Turku, avea legaturi prea stranse cu Suedia.

Desi se bucura de o arhitectura bogata, orasul nu are prea multe cladiri inalte, iar acestea va vor atrage atentia imediat. Daca sositi cu trenul, veti avea o prima ocazie de a admira, in cladirea garii, un edificiu-simbol al orasului, o cladire construita la inceputul secolului 20 din granit roz, in stil art-deco, cu o cupola mare si un turn inalt cu ceas, opera de capatai a arhitectului Eliel Saarinen. Oricum, mai in gluma, mai in serios, se spune despre acest monument arhitectonic ca este cel mai vizitat din oras. Daca, in schimb, veti alege sa veniti dinspre mare, veti remarca principala catedrala din Helsinki, Catedrala luterana, o cladire de un alb imaculat, cu cupola verde, constructie ridicata in perioada 1830-1852 in stil neoclasic.

Piata Senatului impresioneaza prin acelasi stil neoclasic rus, fiind opera arhitectului Carl Ludvig Engel, care a avut misiunea dificila de a recladi centrul orasului, dupa incendiul devastator din 1827. Din acest ansamblu arhitectural fac parte si cladirea Universitatii si actualul sediu al Guvernului (fostul sediu al Senatului). Pe langa efectul de intimidare pe care imensitatea acestei piete si monumentalitatea cladirilor il produc la un prim impact, mai exista un element surprinzator pentru vizitatorul neavizat: catedrala, privita de la o anumita distanta, ti se infatiseaza ca fiind inaccesibila, protejata aparent de o cazemata de netrecut. Dar, pe masura ce inaintezi, iti dai seama ca e doar o iluzie optica, iar „cazemata” inclinata dovedindu-se a nu fi nimic altceva decat corpul de scari ce duc spre catedrala.

Marcat de stilul arhitectonic specific perioadei in care Finlanda era Mare Ducat al Rusiei (intre 1809 si 1917), ansamblul de cladiri din Piata Senatului aminteste de Sankt Petersburg, aspect care i-a determinat pe multi producatori americani de filme sa realizeze aici o serie de pelicule, turnate in timpul Razboiului Rece. Astfel, Helsinki-ul a „interpretat” in mai multe randuri rolul Sankt Petersburgului sau Moscovei, spre mirarea localnicilor si spre iritarea rusilor, care incercau sa puna bete in roate acestor filme, cu subiect nu foarte flatant la adresa tarii lor. Printre aceste pelicule se numara Reds (Rosii), cu Warren Beatty, Gorky Park, sau Night on Earth (Noapte pe pamant), al lui Jim Jarmusch.

Printre atractiile turistice ale capitalei finlandeze se numara Piata Mare (Kauppatori), cu tarabele sale portocalii, unde poti gasi cele mai neasteptate suveniruri, cum ar fi cutite de vanatoare lapone de acum o suta de ani sau piei de ren. Iar, daca tot vorbim de Laponia, de ce nu am incerca si un salam de ren. Piata Mare, cu forfota sa si cu aromele apetisante, atrage ca un magnet vizitatorii, fie ca sunt dornici de cumparaturi, de o cafea sau de o gustare.

Tot de aici pornesc feriboturi ce parcurg distanta catre fortareata Suomenlinna (in traducere Castelul Finlandei), in 15 minute. Suomenlinna este o cetate construita in secolul XVIII, pe vremea cand Finlanda era sub stapanire suedeza si trebuia sa tina piept expansiunii ruse. Astazi, fortareata e un loc preferat atat de localnici, cat si de turisti pentru iesiri la iarba verde…pe insula. De fapt, fortareata ocupa mai multe insule, 8 la numar si, desi in prezent civilii sunt mai numerosi decat militarii, obiectivul are in continuare functii militare, desi mult reduse. Pe langa vizitatorii itineranti, Suomenlinna gazduieste si artisti, care au amenajate ateliere de creatie, inchiriate de la stat contra unor sume rezonabile. Din punctul de vedere al arhitecturii militare, Suomenlinna e un loc unic in lume, aflat in patrimoniul UNESCO.

Arhitectul finlandez Juhani Pallasmaa spunea ca poti spune multe despre un oras dupa clantele de la usi, iar in Helsinki multe din clante sunt opera unor arhitecti celebri precum Alvar Aalto sau Steven Hall. Cel din urma, american de origine, a starnit multe controverse printre finlandezi, plasand muzeul de arta contemporana Kiasma intre statuia eroului national finlandez si cladirea postei. Dar, pana la urma, asta e si menirea unui muzeu contemporan, sa creeze senzatie, iar oamenii s-au obisnuit din 1998, de la deschiderea muzeului, cu forma sa de… cometa. Cat despre Alvar Aalto, arhitect modernist celebru in toata lumea, considerat un parinte al arhitecturii moderniste scandinave, este autorul mai multor constructii emblematice pentru Helsinki, precum sala de concerte Finlandia Hall sau Universitatea Tehnica din Helsinki, cladiri asimetrice specifice stilului functionalist.

Helsinki poate fi vizitat pe jos, cu barca sau cu una din cele 300 de biciclete pe care autoritatile le pun la dispozitia celor doritori contra unei garantii modice. Daca, pe strazile serpuitoare ale orasului veti intalni denumiri cu sonoritate germana, ca Pornainen sau Suomenlinna, care iti sugereaza ceva dragalas, eventual o acadea, mai sunt si altele care te lasa pur si simplu perplex, ca de exemplu Nurmij?rvi. Dar nu va faceti probleme, caci pretutindeni in Finlanda va puteti face inteles cu usurinta in engleza.

Helsinki este o capitala renumita si pentru bogatia vietii sale culturale, iar cel mai bun exemplu in acest sens este Helsinki Festival, o manifestare cu participare internationala de amploare ce se desfasoara in luna august in mai multe teatre si spatii culturale, avand in program de la piese de teatru pentru spectatori individuali, in care stai de vorba la telefon cu operatorul unui call-center din India, pana la spectacole de teatru medieval si concerte de muzica clasica sau urbana, care se intind pana tarziu in noapte, la lumina zilei, caci noptile albe se intind in aceasta perioada pe o durata de 23 de ore. Preferintele muzicale ale tinerilor par sa se indrepte mai mult spre formatii cu o muzica dramatica, intensa, ce exprima angoasele autohtone: HIM, The Rasmus, Apocalyptica si altii. La ei acasa au fost, din acest punct de vedere si monstrii de la Eurovision, care au facut ca, dupa succesul lor neasteptat din anul 2007, capitala Finlandei sa fie ortografiata in gluma si Hell-sinki.

…. ZF

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here