La inceputul anilor 1990, economia Finlandei a intrat in colaps, ceea ce a determinat retragerea ratingului maxim de către agenţia de evaluare Moody’s. A urmat un deceniu de rigoare, de liberalizare forţată a economiei, dar şi de susţinere a inovaţiei tehnologice.
Printre ţările care şi-au recuperat ratingul de triplu A, Finlanda este o referinţă. La inceputul anilor 1990, economia acestei ţări nordice s-a prăbuşit brusc. Sfarşitul URSS, pentru care Finlanda a reprezentat o poartă comercială de acces spre vest, a fost prima lovitură, scrie site-ul La Tribune.
Creşterea la nivel european a ratelor dobanzii ca urmare a reunificării Germaniei a ameninţat economia subminată de indatorarea gospodăriilor şi a sectorului privat. Guvernul finlandez s-a confruntat cu scăderea bruscă a veniturilor (in anul 1991, PIB-ul s-a redus cu 6,5%) şi cu explozia cheltuielilor sociale (rata şomajului a depăşit 18% in 1993).
De aceea a fost nevoie de mai mult pentru a salva sectorul bancar ameninţat de un faliment pe scară largă. Deficitul bugetar a crescut exponenţial. Deşi in 1989 era excedentar, trei ani mai tarziu deficitul guvernului central era de 7% din PIB. Datoria publică a crescut de la 10% din PIB in 1990 la mai mult de 70% din PIB in anul 1996.
Guvernele care s-au succedat la putere au avut drept prioritate restabilirea increderii populaţiei in economie. Un buget de austeritate strict bazat pe reducerea cheltuielilor publice este adoptat de ministrul conservator de finanţe Iiro Viinanen, care desfiinţează secţiuni intregi ale statului bunăstării construit in anii 1960.
Ţara intră in graţiile pieţei in primăvara anului 1995, cand noul premier social democrat Paavo Lipponen, a decis să continue şi să intensifice această politică şi să-l păstreze pe Iiro Viinanen. Ratele dobanzii scad rapid, iar bugetul se echilibrează in anul 1997. Finlanda indeplineşte condiţiile pentru a adopta moneda euro, iar Moody’s ii acordă ratingul maxim in 1998.
Reforma fiscală
Dar aceste măsuri bugetare nu explică totul. Guvernul de la Helsinki a liberalizat economia pentru a impulsiona creşterea economică. Inspirat de „distrugerea creatoare” a economistului austriac Schumpeter, statul va abandona sectoarele afectate de criză. Acţionarii s-au orientat către sectoarele economice considerate a avea un potenţial ridicat, iar reforma fiscală a incurajat companiile să investească in activitatea de cercetare. Ajutată de moderarea salarială şi susţinută de sectorul tehnologic al Nokia, economia finlandeză are in prezent una dintre cele mai mari rate de creştere economică din zona euro, ceea ce a asigurat ratingul maxim al ţării.
….
Cum si-a revenit Finlanda din infernul retrogradarii
