Finlanda şi Rusia au o relaţie istorică complicată, existind şi o oarecare asemănare cu relaţiile dintre Romania şi Rusia. Finlanda a fost parte a Imperiului Rus şi a Suediei, iar independenţa statului finlandez este un fenomen relativ recent. Războiul ruso-finlandez din 1938 şi participarea Finlandei la cel de-al Doilea Război Mondial de partea Germaniei au complicat şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări.
Totodată trebuie remarcat faptul că şi in condiţiile unui război total, liderii Finlandei au ştiut să dea dovadă de inţelepciune şi viziune strategică. Refuzul lui Carl Gustaf Emil Mannerheim de a intra in adancimea teritoriului sovietic dincolo de frontiera anului 1938 a fost una dintre manifestările acestei inţelepciuni. in epoca Războiului Rece, dar mai ales după căderea URSS, Finlanda a devenit una dintre ţările in care propaganda rusofobă a fost turată la maxim, urmărindu-se izolarea Rusiei de un potenţial partener economic şi politic. Acum, după două decenii de propagandă, corelată cu o politică agresivă a decidenţilor de la Bruxelles, o parte a societăţii finlandeze este dispusă să coopereze cu Rusia pentru a-şi proteja valorile şi identitatea.
Printre motivele creşterii euroscepticismului finlandez se numără criza economică prin care trece Uniunea Europeană, creşterea numărului de imigranţi şi forţarea renunţării la valorile tradiţionale, inclusiv percepţia familiei drept uniunii dintre un bărbat şi o femeie. Finlanda a fost printre primele ţări in care un partid eurosceptic, „Finlandezii”, a obţinut 19% in cadrul alegerilor parlamentare, plasandu-se pe un onorabil loc trei.
…
Va deveni Finlanda un „Hong Kong rusesc”?
