„Recunosc ca m-am indragostit de branzeturile finlandezilor. Cele preparate cu tot felul de mirodenii, care mie imi sunt necunoscute, dar care au arome cu totul deosebite de cele pe care le stiam, sau cele invelite in boabe de piper, pe care numai acolo le poti gasi” – Cristina Ciobanu, scenograf si pictor
De la pictura si scenografie discutia aluneca firesc spre expozitiile pe care le-a deschis de mai multe ori in Finlanda. „Un ajutor extraordinar ne-a dat Ambasada Romaniei din Finlanda, altminteri ar fi fost mult mai greu sa reusim. Iar expozitiile deschise de noi acolo, intr-un mediu cu totul diferit de ceea ce exista aici, s-au bucurat de un real succes. Dar de mers, n-am mers numai acolo. Am fost, spre exemplu, si in India. Acolo iarasi e vorba despre o alta lume. Pe care un european n-o poate atinge doar din povesti si amintiri. Dar sa revenim la Finlanda. Dincolo de cultul, si nu exagerez deloc atunci cand spun cult, pentru natura, finlandezii sunt oameni pentru care cultura are o importanta cu totul speciala. Televizorul nu este nici pe departe personajul principal in familie, ci mai degraba sunt cartile. Oamenilor inca le place sa citeasca, sa mearga la expozitii, la teatru si, mai ales, le place sa iasa in familie undeva, langa un lac, si sa se bucure de putinele ore in care soarele sta pe cer.” Imi arata o parte din picturile la care lucreaza si, in fata unei cesti de cafea ce atat de bine remodeleaza aerul atelierului de pictura, amintirile dintr-un Bacau de altadata ” cand impreuna cu prietenii statea la povesti pana tarziu, spre dimineata, pe acorduri de jazz ” se impletesc cu cele din calatoriile prin lume.
mai multe la Jurnalul.ro
