Cum fac alţii reformă în educaţie. Modelul finlandez

0
7

Teoria paşilor mărunţi
DFC-Finland-FBLogo
În Finlanda actualul plan-cadru a fost aprobat în 2012 şi va fi implementat cu toată curricula nouă abia în 2016. Ce înseamnă asta? Că schimbările nu se fac la foc rapid. Şi mai vreau să adaug ceva: nu programa şi nici numărul de ore alocate n-ar fi o problemă atât de mare. În implementarea lor, însă, nu se au în vedere toţi elevii şi nici capacitatea profesorilor de a rezolva toate sarcinile birocratice şi de a se mai şi pregăti pentru ore. Ce facem cu elevii care nu ţin pasul cu restul? Îi pierdem pe drum? În Finlanda, timpul de pregătire este sfânt, nu poţi ajunge nepregătit în faţa elevilor, nu-ţi faci probleme că nu ai resurse şi nici nu e o problemă să-ţi reorganizezi orele în funcţie de nevoi şi de proiecte„, a povestit Anton.
finland-helsinki
Ea spune că proiectele şi nu memorarea informaţiei necesită mai mult timp de pregătire, de evaluare şi de analiză din partea profesorului şi a elevului, iar lucrul personalizat cu fiecare elev necesită timp suplimentar.
„Au profesorii capacitatea de a pune în aplicare toate acestea în condiţiile actuale? Cred că aceasta este o întrebare mai potrivită decât dacă programa este perfectă sau nu. Întotdeauna va fi perfectibilă, căci lumea se schimbă şi odată cu ea şi nevoile societăţii pentru educaţie”, este de părere Anton.
Prea multe note
Expertul mai spune că o altă mare problemă o reprezintă numărul de note pe semestru pe care le primeşte un copil la clasă, ajungând chiar până la cinci note la o singură materie.
În Finlanda, copiii primesc o singură notă la o materie, la sfârşitul semestrului, care reprezintă un feedback general asupra evoluţiei copilului la respectiva disciplină.
„Scopul fiecărui profesor este de a-l conduce pe fiecare elev cât mai sus, nu de a-i sublinia lipsurile, ci de a-l ajuta să-şi cunoască atuurile care-l ajută să crească. Dacă mai multe ore înseamnă şi mai multe note, atunci procesul de învăţare se va segmenta şi mai mult, iar atenţia va cădea pe note, nu pe învăţare. În Finlanda, nici profesorul şi nici elevul nu au grija notei, căci învăţărea este cel mai important motiv pentru a merge la şcoală„, a conchis Anton.
Cum arată abecedarul finlandez în comparaţie cu abecedarul românesc: jucăuş şi plin de poveşti
 
mai mult la :   http://m.adevarul.ro/educatie/scoala/cum-fac-altii-reforma-educatie-modelul-finlandez-1_543fd9760d133766a8fd2a48/index.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here